,,deci pentru orice afecţiune este preferabil să se ţină un regim vegetarian pe durata tratamentului.,, ,,clorura-de-magneziu-un-remediu-miracol-necunoscut,, --- vitalitatesiprotectie . ro --- ,,Descoperirea unui remediu universal
Născut în 1861, profesorul Pierre Delbet a fost timp de 30 de ani o somitate în domeniul medicinei. Cariera sa medicală este elocventă: şef chirurg agreat al Facultăţii de medicină, Membru al Academiei de Medicină, autor a numeroase lucrări de specialitate. A murit în 1957, la 96 de ani, după o viaţă trăită pe aceleaşi principii pe care le-a folosit în tratarea pacienţilor sai.
Profesorul Delbet a constatat că antisepticele nu dăunau doar microbilor, ci şi celulelor sănătoase, pe care le distrug în număr ridicat, ceea ce diminuează rezistenta ţesuturilor şi favorizează ulterior infecţiile. Aceasta însemna rezultatul opus celui aşteptat de la antiseptice!
De aici ideea de a găsi un produs care în loc să distrugă la un loc microbi şi celulele sănătoase, să stimuleze doar acţiunea celulelor, care sunt ereditar adaptate să lupte împotriva agenţilor infecţioşi. Astfel, protecţia celulelor (Cytophylaxie) a devenit una din principiile sale fundamentale în chirurgie.
Antisepticele prin faptul că distrug globulele albe active, aduc modificări chimice albuminelor aflate în interiorul unei răni infectate, creând astfel un mediu de cultură propice microbilor. Pe baza acestor constatări, profesorul Delbet se va adânci în studiul “fagocitozei”, această capacitate a celulelor albe de a îngloba şi digera particulele organice sau anorganice dăunătoare organismului (microbi sau globule roşii uzate).
Ideea era găsirea unei substanţe prezente în cantitate infimă în ţesuturile noastre, capabilă de a multiplica forţa de acţiune a globulelor albe. După îndelungi experimentări, a descoperit că clorura de magneziu la 12,1°/°° avea rezultate extraordinare. Soluţia de MgCl2 pură şi deshidratată îşi conserva acţiunea sa profilactică atunci când este injectată în sistemul circulatoriu. Ea poate fi utilizată fie în aplicaţii externe, fie în injectabil, căci în ambele cazuri ea are ca rezultat sporirea capacităţii de fagocitoză a celulelor de la 129% la 330%. Profesorul Delbet va denumi această proprietate drept acţiunea Citofilactică (protecţie a celulelor). Întrucât această descoperire a fost comunicată la Academia Franceză pe 6 sept. 1914, în preajma primului război mondial, dr. Delbet în calitate de dr. colonel în armata franceză a folosit clorura de magneziu cu rezultate spectaculoase. Toți răniții din unitatea sa medicală, precum şi persoanele sănătoase, au fost supuse acestui tratament, întrucât efectele sunt deasemenea foarte favorabile la nivel psihic. După război, a pus la punct un produs mai complex numit Delbias, care avea in compoziție, pe lângă MgCl2, şi alte 3 săruri de magneziu: iodura, bromura şi fluorura. S-a reusit chiar sa cicatrizeze rănile provocate de baioneta.
Carenţele de magneziu datorate alimentaţiei moderne,, http://vitalitatesiprotectie.ro/clorura-de-magneziu-un-remediu-miracol-necunoscut/?fbclid=IwAR01JYGFDjylRnLIvvXyhBKoOsOuMp3J5KnaHdrOEYgOPY_kHjqYGtxs76s .
